Istoric
Începuturile
Lucrările de construcţie au început în 1950 şi, cu toate că Studiourile nu au fost finalizate decât în 1959, la Buftea au început să se facă filmări încă de la jumătatea anilor 1950. La data încheierii construcţiilor, Studiourile cuprindeau patru platouri, un platou pentru filmări combinate (sub podeaua căruia se afla un bazin cu pereţi de cristal destinat filmărilor subacvatice) şi un laborator de prelucrare a peliculei.
Producţia de film în perioada comunistă
Din 1959 până în 1989 Studiourile au produs cca. 20 de filme pe an. Unele dintre ele s-au bucurat de recunoaştere internaţională la Festivalul de Film de la Cannes: Scurtă istorie regizat de Ion Popescu-Gopo a obţinut trofeul "Palme d’Or" pentru scurt-metraj în 1957; Liviu Ciulei a câştigat trofeul pentru cel mai bun regizor în 1965 cu Pădurea spânzuraţilor; Mircea Mureşan a obţinut premiul pentru debut în 1966 cu Răscoala; Cântecele Renaşterii, un documentar despre Corul Madrigal regizat de Mirel Ilieşiu, a obţinut trofeul "Palme d’Or" pentru scurt-metraj în 1969.
Studiourile de la Buftea au fost locul de debut pentru numeroşi regizori români celebri: Iulian Mihu şi Manole Marcus (Viaţa nu iartă) în 1959; Dan Piţa (Nunta de piatră) în 1972; Mircea Veroiu (Duhul Aurului) în 1974; Mircea Daneliuc (Cursa) în 1975.
Condiţiile tehnice oferite de studiourile româneşti au permis ca un mare număr de coproducţii internaţionale să fie filmate la Buftea înainte de 1990. Iată câteva exemple: Ciulinii Bărăganului regizat de L. Daquin, Codin şi Steaua făra nume, ambele regizate de Henri Colpi, Serbările galante regizat de René Clair, Dacii regizat de Sergiu Nicolaescu şi Columna regizat de Mircea Drăgan.
Tranziţia la economia de piaţă
După căderea regimului comunist Studiourile au avut de suferit din cauza lipsei de fonduri. Producţia de film a scăzut drastic, în timp ce sălile de cinematograf se închideau una după alta. Totuşi, regizorii români au reuşit să-şi facă încă o dată vocea auzită în festivalurile internaţionale: Dan Piţa a obţinut "Leul de Argint" la Festivalul de Film de la Veneţia în 1992 (cu filmul Hotel de lux), iar Lucian Pintilie a fost distins cu "Premiul Special al Juriului" la acelaşi festival în 1998 (cu filmul Terminus Paradis).
Un nou început
În 1998 Studiourile au fost achiziţionate prin licitaţie publică de Grupul MediaPro – cea mai mare companie mass-media românească, aflată în proprietatea lui Adrian Sârbu. A fost nevoie de mai mult de un an de renovări intense pentru a readuce la viaţă capacităţile de producţie. În prezent Studiourile MediaPro deţin 19 platouri de filmare, cel mai mare bazin pentru filmări subacvatice din Europa de Est, un domeniu impresionant (situat pe malul unui lac), mai mult de 30.000 de costume din toate perioadele istorice şi platouri exterioare din sec. XVI-XVIII.
Prima producţie importantă de după 1998 s-a turnat în 2000. Filmul Amen regizat de Costa Gavras a fost un mare câştig pentru reputaţia Studiourilor MediaPro şi a deschis drumul pentru alte 60 de producţii internaţionale.
În anii care au urmat nume de prestigiu ale cinematografiei mondiale precum Franco Zeffirelli, Jeremy Irons, Sissy Spacek, Donald Sutherland, Andy Garcia, Dennis Hopper, Fanny Ardant, Robert Carlyle, Dolph Lundgren, Bob Hoskins sau Olivier Martinez au pus piciorul în Studiouri şi au lucrat la producţii internaţionale (lungmetraje artistice şi telefilme). Joyeux Noël, nominalizat la Oscar şi la Golden Globe, Sex Traffic, câştigător a 9 premii BAFTA, The Cave, un horror SF deosebit de solicitant din punctul de vedere al realizării, An American Haunting sau Blood and Chocolate sunt doar câteva dintre producţiile turnate recent la Buftea.
Numai în toamna anului 2006 trei filme româneşti produse la Buftea au ieşit pe marele ecran: Margo regizat de Ioan Cărmăzan, Lacrimi de iubire, primul spin-off romanesc, regizat de Iura Luncaşu, şi Trei fraţi de belea realizat de autorii filmului românesc cu cele mai mari încasări de după 1990, Garcea si oltenii.
În 2007 filmul California Dreamin’ (Nesfârşit), o produţie a MediaPro Pictures regizată de regretatul Cristian Nemescu, a fost distins cu trofeul “Un certain regard” la Festivalul de Film de la Cannes.
În ultimii ani Studiourile MediaPro şi-au diversificat gama de servicii, atacând, printre altele, şi segmentul producţiilor de televiziune. Lucrând cu posturile de televiziune deţinute de Adrian Sârbu împreună cu Central European Media (Pro TV şi Acasă), Studiourile MediaPro şi compania-soră MediaPro Pictures au produs primul sitcom românesc, La bloc, în 2002, precum şi prima telenovelă românească (Numai iubirea, 2004). La bloc a fost difuzat timp de 13 sezoane, ceea ce reprezintă un record de longevitate în televiziunea românească.
Portofoliul de producţii de televiziune mai cuprinde numeroase alte telenovele şi sitcom-uri, un serial poliţist, primul teen soap opera românesc (Cu un pas înainte), precum şi zeci de telefilme.